aveam in pumni numai lumina si-n ochi, pe gene, peste noi... dar fericirea ne e acum straina iar pumnii s-au deschis, si-s goi... * nu-mi numara toate lacrimile ce-mi uda mai mereu obrajii reci! in urma ta raman doar ele, caci stiu prea bine, o sa pleci...
1, 2, 3 randuri...
RăspundețiȘtergerede ajuns.
frumos !!
Frumos post! :)
RăspundețiȘtergerePrea frumos! N-am cuvinte,iti ador poeziile. Si postarea "Liniste" e :| n-am cuvinte.Superb! Te felicit!
RăspundețiȘtergereVery nice poem and picture ! :)
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergerefoarte frumos :x
RăspundețiȘtergerecat de frumos...:x:X:x
RăspundețiȘtergerePoezia de dragoste scrisa de o femeie are intotdeauna mare succes la partea masculina - orgoliul este punctul slab al oricarui barbat . Nici nu e nevoie sa scrii prea mult, impactul este garantat.
RăspundețiȘtergerechiar nu stiu cum de te-am ratat...
RăspundețiȘtergerescrii foarte, dar foarte bine! e sentimentul ala cand iti lasa cineva o urma, un comentariu de apreciere, ii multumesti din tot sufletul, ca mai apoi sa fii mai mult decat mandru cand ii citesti propriile creatii. asta din ochiul pe care l-am arunca pe restul blogului.
ei bine, feliciri :)
cata expresivitate...in doar 4 randuri ai reusit sa transmiti sentimente ce acum nu-mi ies nici din maduva oaselor....
RăspundețiȘtergere:X:X:X:X:X:X:XEsti fe-no-me-na-la!Fenomenala!:X
RăspundețiȘtergereLove you:*:*:*
Miss Salvatore